Memento
| |
|
IERI ERA O FEMEIE FERICITĂ
Aşa declara într-un interviu, cu ocazia aniversării a 43 de ani.
În dimineaţa zilei de 14 iulie 2010, Mădălina a înghiţit un pumn de pastile şi s-a stins în somn.
Cumplita veste a şocat lumea artistică şi publicul care-o iubea pe Fata cu părul de foc, cu atît mai mult cu cît artista era o femeie puternică, o luptătoare care avea mereu forţa s-o ia de la capăt şi emana o voioşie.
Mădălina Manole s-a născut la 14 iulie 1967, în Vălenii de Munte, judeţul Prahova,.a debutat la 15 ani în Cenaclul Tineretului prahovean şi a fost membră a Cenaclului Flacăra şi a Cenaclului Serbările Scânteii Tineretului unde a cîntat alături de Victor Socaciu, Gheroghe Gheorghiu, Mircea Rusu, Roşu şi Negru, ş.a
Între anii 1982 şi 1985, Mădălina Manole a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, clasa Mihaela Runceanu-Ionel şi joacă şi primul rol într-un film.
În anul 1988, Mădălina Manole a participat la Festivalul Mamaia cu piesa „Un om sentimental” compusă de Şerban Georgescu. În anul 1991, obţine discul de aur pentru albumul „Fată dragă”.
Solista începe în1991 seria turneelor în Statele Unite, Canada, Austria, Belgia, Germania, Franţa. După albumul „Fată dragă”, Mădălina Manole primeşte alte două discuri de aur pentru vânzări de două milioane de unităţi (LP si MC). Revista „Billboard” a semnalat în acel moment performanţa artistei.
În anul 1993 este desemnată cea mai bună artistă pop în clasamentele realizate de Radio Contact, fapt care-i aduce o invitaţie la Bruxelles unde filmează în studiourile societăţii belgiene Radio Contact videoclipul pentru piesa „Să nu mă minţi”. Revista „7 Extra” o apreciază drept „Patricia Kaas a României”
În anul 1997, a lansat albumul „Lină, lină Mădălină”, moment în care înregistrează două premiere notabile. Mădălina Manole devine primul nume al muzicii pop româneşti care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional – Polygram Group (prin Zone Records România). Cea de-a doua premieră marcată prin acest album este faptul că Mădălina Manole este prima artista de muzica pop care are curajul sa interpreteze folclor autentic, în manieră originală, cu o orchestră de muzică populară condusă de regretatul Dorel Manea.
…Sălile arhipline şi zecile de buchete de flori pe care le primeam, bucuria de pe chipurile oamenilor atunci când mă vedeau în carne şi oase pe străzile din oraşul lor, păpuşile pe care mi le aduceau copii la fiecare spectacol, autografele şi scrisorile primite de la fani, melodiile cântate de ei vers cu vers, toate astea m-au făcut să uit de lucrurile mai puţin plăcute din viaţa mea de artist, dorul de cei dragi de acasă, articolele din presa de scandal, renunţările, sacrificile, dieta normală a unui artist…”
În anul 2000, obţine distincţii pentru cea mai bună interpretă pop şi cea mai bună voce feminină a anului la Premiile Radio România şi respectiv, Premiile Industriei Muzicale din România, iar albumul „Dulce de tot” este apreciat drept cel mai bun album pop de Radio România Actualităţi.
În februarie 2010, Mădălina Manole a lansat un nou album. Materialul discografic se intitulează "O 9 Mădălina Manole" şi reprezintă cel de-al 9-lea album al artistei. În septembrie urma să înceapă un nou turneu.
Mădălina a fost o femeie ambitioasă care ştia că, pentru a reusi, trebuie să-ţi urmezi visele, orice ar fi. A visat să devină cineva, să cînte pentru inimi îndrăgostite, a visat să aibă o familie, a fost simbolul unei generaţii romantice din inima căreia nu va dispărea niciodată.
A visat. A fost.
Dumnezeu s-o odihnească în pace!
CREDIDAM |
 |
| |
| |
|
În ziua de 7 iulie 2010 a încetat din viaţă la Geneva, muzicianul Simion Stanciu.
Renumitul naist s-a născut pe 23 decembrie 1949, la Bucureşti, într-o familie de muzicieni şi a studiat la Conservatorul din Bucureşti, unde a desluşit tainele mai multor instrumente şi şi-a desăvîrşit talentul de compozitor.
Bogata sa carieră muzicală, care cuprinde cîteva mii de concerte şi înregistrări a avut ca bază muzica populară românească. Simion Stanciu a contribuit la răspîndirea artei interpretative la nai, adaptînd o serie de cunoscute opere clasice pentru acest străvechi instrument.
Artistul a cântat alături de cele mai celebre orchestre europene, precum Orchestra de Cameră din Lausanne, Mozarteum din Salzburg şi Filarmonica din Monte-Carlo sau London Simphony Orchestra.
Simion Stanciu a fondat la Paris Académia Syrinx, pentru a transmite arta sa tinerilor interesaţi de acest instrument.
Fie ca Dumnezeu să-l odihnească în pace şi lumină!
CREDIDAM |
 |
| |
| |
|
Teatrul romanesc a ramas mai gol dupa disparitia lui Jean Constantin, în ziua de 27 mai 2010, argintul viu, "pata de culoare a filmului romanesc", cum lui însusi îi placea sa se caracterizeze.
Jean Constantin s-a nascut la 21 august 1928 la Techirghiol, în judetul Constanta. A debutat pe scena la sectia de estrada a Teatrului de Stat Fantasio din Constanta, in 1957.
A interpretat neuitate partituri comice în cele peste 50 de filme care l-au facut celebru, dintre care amintim: "Revansa", "Nea Marin Miliardar", seria "B.D", "Haiducii lui Sapte Cai", "Toate panzele sus", "A doua cadere a Constantinopolului", "Coana Chirita", "Iancu Jianu Haiducul", "Cum am petrecut sfarsitul lumii" sau "Supravietuitorul".
Medicii au precizat ca o cauza probabila a decesului este infarctul, deoarece fusese internat de mai multe ori în ultimul an din cauza unor afectiuni cardiace.
Colegii de breasla, membri ai CREDIDAM, regreta profund trecerea în nefiinta a marelui comedian.Dumnezeu sa-l odihneasca în lumina si pace.
Alexandru Arsinel: "A murit un prieten, un om de care multi ar fi fericiti sa traiasca în preajma lui"
Stela Popescu: "Este o pierdere imensa, Dumnezeu sa-l odihneasca în pace"
George Mihaita: "Parca mi s-a rupt ceva din suflet. Mi-era ca un frate"
Sebastian Papaiani: "Regret din suflet, din inima..."
Maria Dragomiroiu: "Am fost cu Jean Constantin într-un spectacol, acum doua zile"
Razvan Theodorescu, fostul ministru al Culturii: "Pentru toti romanii e o pierdere foarte mare"
Tamara Buciuceanu: "Dumnezeu n-ar fi trebuit sa-l cheme la el"
Ion Besoiu: "Romanii vor rade mai putin!"
Mirabela Dauer: " Nu îmi vine sa cred, Jean a fost cel mai bun prieten al meu"
Valentin Uritescu: "Nu se poate sa nu fi pretuit un asemenea om"
Stefan Banica jr: "Istoria se repeta... s-a întamplat asa acum s-a întamplat cu tatal meu..."
Octavian Ursulescu: "Nu se observa nicio clipa ca Jean Constantin are probleme de sanatate"
Rodica Popescu Bitanescu: "Nu recunostea niciodata ca este bolnav!"
Ionut Galani, prietenul lui Jean Constantin: "A avut viata frumoasa!"
Mitica Popescu: "Un mare actor, cu care eu, din pacate, am lucrat prea putin"
Ion Dichiseanu: "Acum cateva zile l-am întalnit, simteam ca nu e ceva în regula cu limba lui, cu sufletul lui"
Vladimir Gaitan:"Jean Constantin si-a presimtit sfarsitul, si-a luat ramas bun de la noi"
Mircea Diaconu: "Aoleu, nu pot sa cred! Asta toamna se tinea bine" |
 |
| |
| |
|
Violonistul Ştefan Gheorghiu a încetat din viaţă la vârsta de 84 de ani |
|
Muzicianul si profesorul Stefan Gheorghiu a părăsit scena pentru totdeauna miercuri, 17 martie 2010. Maestru al şcolii româneşti de vioară, desăvârşit violinist, Ştefan Gheorghiu a încântat generaţii întregi de melomani în cei peste 60 de ani de carieră muzicală. Născut în 1926, elev al lui Eduard Caudella, aplaudat de George Enescu, Ştefan Gheorghiu a debutat ca solist de orchestră, la 17 ani, sub bagheta lui Mihail Jora. Absolvent al Conservatorului Naţional Superior din Paris, maestrul Ştefan Gheorghiu a fost nu doar un interpret de excepţie, răsplătit cu numeroase premii, ci şi un pedagog apreciat, care a inoculat pasiunea pentru vioară în sufletele a sute de tineri instrumentişti. Elevii şi studenţii maestrului îl iubeau nu doar pentru profesionalismul lui, dar mai ales pentru jovialitatea sa. Iradia optimism. Mereu avea o glumă de bun gust, un joc de cuvinte, poreclea cu tandreţe. Povestea cu mândrie cum se lupta, argumentat, pentru candidaţii români aflaţi în competiţii interpretative, atunci când era în juriu. Colabora mereu cu pianişti acompaniatori de mare calitate, ceea ce ridica nivelul general al prestaţiei interpretului.
Muzicologul Marcel Frandeş, professor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, îşi aminteşte: L-am cunoscut şi admirat mereu pe maestrul Ştefan Gheorghiu. Asistând la unele lecţii de vioară şi la unele cursuri de măiestrie ţinute de maestru am putut constata că transmitea pur şi simplu un flux benefic pe care îl transmitea învăţăceilor. Le trezea bucuria de a cânta, ca nimeni altul. Îi încuraja, arătându-le calităţile (Ai un sunet frumos, cald). Avea şi ironii, îi şi dojenea uneori când debitau banalităţi (ce mă întrebi prostii). Destăinuia cu generozitate principii violonistice cu o valoare excepţională în frazarea muzicală. Asemăna trăsătura de arcuş cu respiraţia umană (de pildă, inspiraţia o asemăna cu efortul, echivalentul sensului în sus, iar expiraţia cu relaxarea, corespunzând trăsăturii de arcuş în jos. De aici deriva regula plasării cezurii - adică a punctuaţiei muzicale - la vârful arcuşului; maestrul explica: pauza între expiraţie şi inspiraţie e mai mare decât cea între inspiraţie şi expiraţie).
Personalitate de notorietate internaţională, unul dintre reprezentanţii de frunte ai artei şi pedagogiei violonistice, maestrul Ştefan Gheorghiu va rămâne mereu în conştinţa multor muzicieni.
Dumnezeu să-l aibă în pacea lui!
CREDIDAM |
 |
| |
| |
|
PASIUNE DE-O VIAŢĂ |
|
În numele tuturor colegilor de la CREDIDAM, regretăm profund decesul violonistului Ion Strîmbeanu, care s-a stins la data de 19.02.2010 în Constanţa, la vîrsta de 83 de ani.
Ion Strîmbeanu s-a născut la 28.08.1926 în comuna Pantelimon, judeţul Constanţa.
Dupa absolvirea Şcolii de Artă la clasa de vioară a Prof. Adrian Sarvas, a început studiul la Conservator.
Intre anii 1954 si 1987 a organizat şi a condus orchestre si ansambluri de muzică populară cu care s-a afirmat de-a lungul anilor la numeroase festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale.
Desi vioara a fost instrumentul sau de bază, Ion Strîmbeanu a fost şi un virtuos al cobzei, mandolinei şi banjo-ului.
Sub conducerea muzicală a neuitaţilor Victor Predescu, Paraschiv Oprea, Marius Olmazu sau Constantin Mirea, a înregistrat nenumărate melodii pentru Radio, Televiziune şi pentru Casa de discuri Electrecord.
„Nu îmi pot închipui viaţa fără muzică” acesta a fost Motto-ul care l-a însoţit toată viaţa.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! |
 |
| |
| |
|
| MUZICA ROMANEASCA IN DOLIU |
|
Iubitorii muzicii simfonice si-au luat un dureros adio de la DAN MIZRAHY, unul dintre cei mai importanţi pianişti şi compozitori din România, care a incetat din viata la 24 februarie 2010. Artistul a inceput studiul pianului încă de la patru ani. Inzestrat cu un talent iesit din comun, DAN MIZRAHY a fost admis, cu dispensă de vârstă, la Academia de Muzică din Bucureşti.
Muzicianul, care implinise 84 de ani, a fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. De numele lui Dan Mizrahy se leagă aducerea şi promovarea în România a muzicii lui George Gershwin, în anii 1950.
Din anii '60, Mizrahy a abordat compoziţia, cu precădere în genurile vocale - fie romanţă, lied, cor sau muzică uşoară. În acest domeniu a obţinut de nouă ori titlul de laureat la Concursul de creaţie „Crizantema de aur". În anul 2002 a editat pe CD integrala lucrărilor pentru pian de George Gershwin, iar în anul 2005 şi-a lansat cartea autobiografică „Aşa a fost".
In 1997 a fost distins cu Premiul Criticii Muzicale "Mihail Jora".
Dumnezeu sa-l calauzeasca spre lumina vesnica!
Consiliul Director
al Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi – CREDIDAM
Bucureşti 25 februarie 2010 |
 |
| |
| |
|
IREPETABILUL |
|
S-a stins la 10 noiembrie 2009 GHEORGHE DINICA, unul dintre cei mai mari artisti romani.
Împlinise 75 de ani si peste 50 de ani în slujba Thaliei.
Gheorghe Dinica s-a nascut la 1 ianuarie 1934, in Bucuresti. In 1961 a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti, si la numai 2 ani de atunci joaca in primul sau film, Strainul, caruia i-au urmat peste 70 de roluri care l-au impus ca urias interpret al creatiilor cinematografice romanesti.
Supranumit Robert de Niro al filmului romanesc, Gheorghe Dinica impunea doar prin simpla prezenta si, fara sa faca vreun gest, aerul vibra în jurul sau.
Actorul vorbeda putin, dar concentra esente de întelepciune în fiecare fraza. Avea mersul hotarat , iar replica scurta si dura ca diamantul era compensata de o privirea calda.
„Am avut marea sansa, în teatru si în film, sa joc roluri negative. Nu regret ca le-am jucat, pentru unii sunt monstri, pentru mine aveau si haz. Daca esti un „fat frumos”, o faci pe îndragostitul si cam atat”, spunea Dinica.
Marele actor a interpretat zeci de roluri de teatru, la Comedie, la Bulanda si la National, jucand si în peste 60 de filme. Printre rolurile antologice sunt cele din „Felix si Otilia” (1971), în regia lui Iulian Mihu, „Prin cenusa imperiului” (1975), în regia lui Andrei Blaier, „De ce trag clopotele, Mitica?” (1982) si „Dupa amiaza unui tortionar” (2001) ale lui Lucian Pintilie sau „Filantropica”(2002) lui Nae Caranfil.
În film, ultima sa partitura importanta a fost cea din 2007 în „Ticalosii", în regia Serban Marinescu. Gheorghe Dinica juca în ultima perioada doar în serialele de pe „Acasa”, fiind distribuit în „Inima de tigan”, „Regina” si, ulterior, în „Aniela”.
Electrizantul, sensibilul, durul, stralucitorul, vagabondul vietii sale, romanticul care a cantat si nopti si zile, a murit banal, ca orice om, într-un stop cardiac. Într-o liniste cumplita.
Îl vom pastra în noi, frumos ascuns în suflete, multumindu-i ca ne-a daruit cu generozitate bogatia sensului ascuns al verbului a trai.
Dumnezeu sa-i lumineze calea catre stele!
Consiliul Director al CDREDIDAM |
 |
| |
| |
|
|
În 15 septembrie 2009, încă un mare artist român şi-a luat zborul spre tărîmul de dincolo. Ne-a părăsit, la doar 70 de ani, NICU CONSTANTIN, cel al cărui umor debordant a ars cu acidul ironiei usturătoare prostia, lenea, nepăsarea, timp de peste cincizeci de ani.
Popular şi modest, celebrul actor a stîrnit, cu umorul lui exploziv, de pe scenă sau de pe ecrane, uriaşe valuri de simpatie. De după lentilele groase ale ochelarilor, cu alura lui bonomă, cu aparenta lui naivitate, cu o căldură umană nestăvilită, a ştiut ca nimeni altul să rostească adevăruri crude. Ne-a înveselit într-un fel numai al lui, obligîndu-ne totodată să medităm la valorile profunde ale omenescului. Adevărată stea a comediei româneşti, Nicu Constantin a dat, în fiecare apariţie, un sens profund dictonului „rîzînd se pedepsesc moravurile”.
Nicu Constantin s-a născut la Eforie Sud, pe 31 iulie 1939, din tată albanez şi mamă grecoaică.În casa lor se adunau vara intelectuali celebri ai vremii, de la, uniţi de originile străine.
Prietenii de familie ai părinţilor, scriitorul Victor Eftimiu, actorul George Vraca sau istoricul Tache Papahagi i-au cultivat pasiunea pentru litera scrisă. După ce a absolvit Şcoala de Marină din Constanţa, a urmat cursurile Şcolii de Artă din Bucureşti.
A fost, timp de peste 40 de ani, vedeta teatrului satiric şi de comedie Constantin Tănase din Bucureşti, unde a susţinut peste 9.000 de reprezentaţii. Actor complet - cânta, dansa, juca - a interpretat roluri memorabile în 28 de filme, în peste 600 de emisiuni radio şi în peste 300 de emisiuni de televiziune.În film, a debutat în "Împuşcături pe portativ" (1966), însă cele mai cunoscute pelicule în care a jucat rămân "Alo, aterizează străbunica!", "Grăbeşte-te încet" şi "Secretul lui Bachus", trei titluri emblematice pentru comedia românească de după 1980.
A creat roluri antologice ca actor de revistă şi în scheciuri de televiziune alături de Alexandru Lulescu, Cristina Stamate, Rodica Popescu Bitănescu, Mihai Fotino, Ştefan Tapalagă şi mulţi alţii.
A scris scenarii pentru radio, televiziune, texte pentru Teatrul "C-tin Tanase" şi a colaborat la mai multe reviste şi ziare din ţară.
A publicat şi un volum autobiografic, "Ochelarii miraculoşi", al cărui titlu nu putea veni, autoironic, decât de la "marca" personală care i-a întărit popularitatea", după cum notează NewsIn. În 2001, a devenit Cetăţean de Onoare al oraşului Eforie, iar în 2005, la Gala Uniter, a primit premiul special pentru teatru de revistă.
Un an mai târziu, actorul a fost recompensat cu premiul Uniter pentru întreaga activitate. De asemenea, a fost decorat cu Ordinul Cultural, clasa I.
În numele miilor de artişti membri şi colegi, Consiliul Director al Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi, regretă profound dispariţia acestui mare artist care a fost Nicu Constantin.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! |
 |
| |
| |
|
A încetat din viaţă Valeria Peter Predescu, bine cunoscută şi apreciată interpretă de folclor românesc transilvănean. A fost membră a Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu din 1995 şi Cetăţean de Onoare al localităţii Leşu. Cîntăreaţa a obţinut trei medalii „Cântarea României”, a participat la numeroase festivaluri folclorice şi de asemenea a colaborat cu mai multe ansambluri năsăudene. A publicat importante culegeri de folclor, casete, discuri şi compact-discuri şi s-a bucurat de aprecierea iubitorilor de folclor din întreaga ţară şi de peste hotare.
Dumnezeu s-o odihnească în pace!
Colegii de la Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi |
 |
| |
| |
|
Colegii artişti de la CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Interpreţi regretă profund dispariţia marii actriţe MARGA BARBU care ne-a părăsit miercuri, 1 aprilie 2009, la vîrsta de 80 de ani.
Actriţa rămîne celebră atât pentru rolurile din "Haiducii" sau "Mărgelatu", dar şi pentru cel din "Domnişoara Aurica".
Pentru îndelungata şi fructuoasa activitate artistică şi pentru talentul şi dăruirea puse în slujba cinematografiei şi a teatrului românesc, Marga Barbu A fost decorată, în 2004, cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios", în grad de cavaler.
Lumină veşnică ! |
 |
| |
| |
| S-A STINS O VOCE DE NEUITAT |
| Artiştii români, membri ai CREDIDAM regretă dispariţia marelui interpret de muzică populară Ion Dolanescu, care a incetat din viata, joi dupa-amiaza, la vârsta de 65 de ani. Talentul desăvârşit, pasiunea sa pentru folclorul autentic şi vocea sa unică au făcut ca îndrăgitul interpret să devină idolul a milioane şi milioane de români. |
Ion Dolănescu s-a născut la 25 ianuarie 1944, în Peşinari, judetul Dâmboviţa într-o familie în care toţi cântau. Debutează de mic la Căminul Cultural din localitate. La 18 ani urcă pe scena Casei de Cultură din Târgovişte. Tot în acea perioadă ajunge să colaboreze în câteva concerte cu Maria Tănase. Modelul său a fost însă Maria Lătăreţu, a cărei voce încearca să o imite în copilărie.
Cele peste 50 de albume l-au consacrat drept “rapsodul muzicii populare romanesti”.
Cântă o vreme în renumitul Ansamblu “Ciocârlia”, iar după desfiinţarea acestuia îl regăsim la Ansamblul “Doina” al Armatei. Ajutat de Ioana Radu să intre în circuitul de concerte, în anii ’70 atinge culmile succesului.
A fost un mare iubitor de oameni, de petreceri şi de Dumnezeu, mărturie fiind cei peste o mie de fini pe care i-a botezat sau cununat. |
 |
În vara lui 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiter.
Dumnezeu să-l aibă în pace!
CONSILIUL DIRECTOR AL CENTRULUI ROMÂN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIŞTILOR INTERPREŢI |
| |
| |
ACUM CANTA INGERILOR |
Vestea că Anca Parghel nu mai e printre cei vii, ne-a înnegurat inimile.
Sufletul artistei şi-a luat zborul spre ceruri după o cruntă şi grea suferinţă.
Pînă în ultima clipă, Anca a adus bucurie în sufletele spectatorilor vrăjiţi de vocea, de talentul şi de personalitatea ei inconfundabilă.
Posesoare a unei voci formidabile, absolventă a Conservatorului din Iaşi, profesoară, dar, mai ales, interpretă excepţională de jazz, Anca Parghel nu a fost doar o simplă artistă. Anca Parghel a fost un spirit viu, un model de OM, care a înfruntat curajos provocările vieţii. Din nefericire, o boală necruţătoare, fără leac, a doborît-o, după o luptă istovitoare. |
 |
Anca Parghel cântă acum îngerilor.
Dumnezeu s-o aibă în pază!
Consiliul Director
al Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi – CREDIDAM
Bucureşti 5 decembrie 2008 |
| |
|
| |
|
MAGAZINUL CU VISE S-A ÎNCHIS |
| Stefan Iordache a plecat la Viena si nu s-a mai întors viu. La cîteva zile dupa Ilarion Ciobanu, un alt vîrf al teatrului românesc pleaca acolo unde nu-i nici durere, nici întristare si nici suspin. Prezenta si vocea lui inconfundabila, de sfîrsit de lume, grava si majestuoasa, plina de regret, si sensibilitate vor continua sa pluteasca peste lume. …Se saturase de tot. "Nu mai vreau sa trancanesc, la ce foloseste? Sînt mîhnit. Nici vehement si nici suparat. Mâhnit. Vorbim cu totii în vînt, pentru ca nimic nu se schimba", a spus Stefan Iordache într-un interviu recent, scîrbit de situatia din România, care nu mai poate fi caracterizata nici de sensul peiorativ al ideii de telenovela. |
 |
…Se saturase de tot. "Nu mai vreau sa trancanesc, la ce foloseste? Sînt mîhnit. Nici vehement si nici suparat. Mâhnit. Vorbim cu totii în vînt, pentru ca nimic nu se schimba", a spus Stefan Iordache într-un interviu recent, scîrbit de situatia din România, care nu mai poate fi caracterizata nici de sensul peiorativ al ideii de telenovela.
Dupa ce, aproape 50 de ani ne-a facut sa plîngem, sa rîdem, sa meditam si sa ne faca sa traim, « Regele Scamator » al scenei românesti, a mai facut o magie : calatoreste acum într-un loc despre care nu stim nimic. S-a dus cu trupul sfîrtecat de o boala pamînteasca în teritoriul vesnicei sperante, cu „Magazinul cu vise” cu tot, sa dea mîna cu Titus Andronicus, cu Hamlet, cu Richard al III-lea, cu Barrymore.
Dumnezeu sa-l aiba în paza! |
| |
| |
| CREDIDAM ÎN DOLIU
|
Consiliul Director şi membrii Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi regretă profund dispariţia marelui actor Ilarion Ciobanu.
Caracterul său puternic, dublat de modestie şi de bun simţ, peste care talentul fabulos irumpea vulcanic în fiecare din sutele de roluri pe care le-a interpretat, au făcut ca Ilarion Ciobanu să devină un adevărat simbol al românului din popor, capabil să depăşească orice bariere ale destinului.
Iubit şi respectat pentru că a rezistat în anii tulburi din perioada comunismului, Ilarion Ciobanu le-a făcut românilor zilele fericite cu filmele "Nemuritorii", „Toate pânzele sus", "Pe aici nu se trece", "Nemuritorii", "Ultimul cartuş", "Cu mâinile curate", "Baltagul", "Răscoala","Profetul, aurul şi ardelenii" sau "Omul de lângă tine".
Dumnezeu să-l aibă în paza Sa!
|
 |
| |
|
|
- Artisti: Luni - Joi 10.00-13.00
- Utilizatori: Luni - Vineri 09.00-17.00
|